Notti Magiche
Povestea noastră despre „Nopțile Magice De Sub Cerul Unei Alte Veri Italiene” începe cu o calificare plină de speranță. Ori de câte ori ajungem cu gândul la melodia care exprimă cel mai puternic emoția fotbalului, e normal să dăm încă o dată „Play”. Și încă o dată.
Echipa națională de fotbal a României Under-21 nu a mai ajuns la un Campionat European de Tineret din 1998, când s-a calificat în premieră și, mai apoi, a primit dreptul de a organiza competiția. Un serial marca Replay ne readuce în povestea acelor vremuri.
Atunci, Victor Pițurcă a condus o formație bazată pe următorul lot:
Portari: Bogdan Lobonț (Rapid București), Tiberiu Lung (Universitatea Craiova) Fundași: Cosmin Contra (Dinamo București), Erik Lincar (Steaua București), Iulian Miu (Steaua București), Adrian Iencsi (Rapid București), Cornel Frăsineanu (Universitatea Craiova), Marius Iordache (Universitatea Craiova) Mijlocași: Mihai Tararache (Dinamo București), Florentin Petre (Dinamo București), Cătălin Hîldan (Dinamo București), Ionuț Luțu (Universitatea Craiova), Eugen Trică (Universitatea Craiova), Cătălin Liță (Național București), Cătălin Munteanu (Steaua București), Laurențiu Reghecampf (Steaua București), Robert Vancea (Universitatea Craiova) Atacanți: Ionel Dănciulescu (Steaua București), Adrian Mihalcea (Dinamo București), Cristian Ciocoiu (Steaua București)
Echipa-tip:Lobonț — Contra, Iencsi, Lincar, Miu — Fl. Petre, Tararache, Trică, Frăsineanu — Luțu — Dănciulescu
Acel turneu final organizat la București se suprapune ultimei noastre apariții la o Cupă Mondială. Atunci, în Franța anului 1998, Hagi închidea un cerc care a dus Naționala, în 1994, la câteva minute de o finală mondială.
Bologna lui 2019
Cu toate astea în minte, întors în 2019 din periplul amintirilor, plecam acum spre Bologna…
Știam că, în fotbalul cu care sunt contemporan, performanța este fundamental legată de numele Hagi. Începând cu Nea Mircea (care a călătorit împreună cu noi de la București) și terminând cu ultimul suporter, toți ne-am pus speranțele în Hagi, de data asta, Ianis.
Ajunși la Bologna, aruncăm un ochi în paginile rozalii ale ziarului La Gazzetta dello Sport și intrăm în atmosfera de sărbătoare a locului. Purtat pe aripile emoției, îi scriu lui Marian Olaianos spunându-i că, mai devreme sau mai târziu, băieții ăștia minunați merită și ei un serial Replay.
Echipa lui Mirel Rădoi / Portari: Ionuț Radu (Genoa), Cătălin Căbuz (Hermannstadt), Andrei Vlad (FCSB) Fundași: Cristian Manea (CFR Cluj), Ionuț Nedelcearu (FC Ufa), Adrian Rus (Sepsi OSK Sf. Gheorghe), Alexandru Pașcanu (Leicester City), Virgil Ghiță (FC Viitorul), Florin Ștefan (Sepsi OSK Sf. Gheorghe), Radu Boboc (FC Viitorul) Mijlocași: Tudor Băluță (FC Viitorul), Dragoș Nedelcu (FCSB), Alexandru Cicâldău (U Craiova 1948 CS), Andrei Ciobanu (FC Viitorul), Dennis Man (FCSB), Ianis Hagi (FC Viitorul), Florinel Coman (FCSB), Darius Olaru (Gaz Metan Mediaș), Denis Drăguș (FC Viitorul), Vlad Dragomir (Perugia) Atacanți: George Pușcaș (Palermo), Adrian Petre (Esbjerg fB), Andrei Ivan (Rapid Viena) / s-a calificat în semifinală după:
- un 4–1 administrat Croației — țară a cărei națională mare tocmai ce jucase finala Cupei Mondiale din 2018;
- un 4–2 de povestit nepoților contra Angliei — moment în care Marian Olaianos, comentatorul meciului, a spus că: „Anglia nu trebuie să mai joace cu România în luna iunie, dacă vrea să câștige!”;
- și un 0–0 aproape amical cu Franța, cele două naționale mergând împreună mai departe, așa cum avea să tritreze presa italiană (foto mai jos);
Și Noi Am Fost pe Renato Dall’Ara
Lăsăm totul de-o parte și plecăm spre Stadionul Renato Dall’Ara, căldură mare, mon cher! Când am ajuns erau bine peste 40 de grade în aer, dar nimănui nu părea să-i pese. Zeci de mii de români și doar vreo 50 de germani așteptau fluierul de start. Noi cu visele noastre, ei cu pragmatismul lor fad.
Echipa de start trimisă în teren de Mirel Rădoi:
România U21 (4–2–3–1): Radu — Manea, Nedelcearu, Pașcanu, Ștefan — Băluță, Cicâldău — Man, Hagi, Ivan — Pușcaș
Primul 11 al nemților conduși de Stefan Kuntz:
Germania U21 (4–4–2): Nubel — Klostermann, Tah, Baumgarlt, Mittelstadt — Neuhaus, Eggestein, Dahoud, Oztunali — Waldschmidt, Amiri
A fost cel mai frumos meci al României pe care l-am văzut din stadion!
Germanii au deschis scorul, dar până la pauză era 2–1 pentru noi. Am cântat și am scandat fără oprire, slăbind fiecare cel puțin 3 kg din cauza deshidratării provocate de căldură. În final aveam să pierdem cu 2–4, dar emoția trăită în acea noapte magică va rămâne mereu cu noi.
Legătura dintre fani și echipă n-a fost de mult atât de puternică. Acum nu ne mai îndoim că Ianis e Hagi și că deschide un nou cerc al speranței în povestea fotbalului românesc. Toți cei care am fost acolo știm: se va întoarce Hagi!
Minunatul documentar al celor de la Recorder stă mărturie:
Mergem înainte!
Plecăm învinși de la Bologna, dar cu capul sus. Am fost martorii unei mari performanțe, poate chiar martorii unei minuni, punctuali la întâlnirea cu destinul.
Avem avion spre casă din Milano, unde ne întâlnim cu Florin Răducioiu — unul dintre puștii teribili de la Coppa del Mondo. Răducioiu e acel jucător român care a marcat în cele 5 mari campionate europene: Italia, Anglia, Spania, Germania și Franța. Cu părul parcă la fel de blond și mereu cu zâmbetul pe buze, Florin ne-a spus că Jocurile Olimpice de la Tokio vor fi doar primul pas în devenirea unei noi mari echipe naționale. De ce nu l-am crede? Doar se va întoarce Hagi!
Hai, România!
